Prima Înapoi Sesizări Cuprins Căutare

Descriere generala a zonei
Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca

 

 

 

 

 

Descrierea zonei
     
 

Denumire: Bazinul Fizeşului

Suprafaţa totală a ariei (ha): 40.000

Suprafaţa zonei de desfăşurare a activităţilor directe prevăzute în proiect (ha): 11.000

 

Situaţia protecţiei zonei:

Rezervaţii naturale de interes naţional în conformitate cu Legea 5/2000

– 4 Rezervaţii naturale de interes naţional: Lacul Săcălaia, Stufărişurile de la Sic, Lacul Legii, Rezervaţia botanică Suatu I şi II;

- Arie naturală de interes local – lacurile Ţaga, Geaca situate pe valea Fizeşului;

- Arie de Importanţă Avifaunistică – întreaga vale a Fizeşului împreună cu zonele sale umede este considerată Arie de Importanţă Avifaunistică (descrisă în Important Bird Areas in Europe; Priority Sites for Conservation, Heath, M.F. şi Evans, M.I., eds.2000, vol II, Cambridge, Marea Britanie; BirdLife International / conservation Series nr.8/)

 

Descrierea ştiinţifică a zonei:

 

Dealurile abrupte din nord-vestul Podişului Transilvaniei, situate pe un depozit de sare, sunt dăltuite de cursurile de ape care formează bazinul râului Fizeş. Rezultatul acestei acţiuni a dat naştere uneia dintre cele mai frumoase regiuni din România formată dintr-un complex mozaicat de zone umede, lacuri şi iazuri mărginite de vegetaţia stepică şi xerofilă din zonele mai înalte situate pe culmile şi versanţii dealurilor.

 

Ca urmare a alunecărilor de teren şi a barării unor cursuri de ape s-au format câteva lacuri naturale. Stratul de sare de pe fundul acestora s-a dizolvat treptat, lacurile adâncindu-se (Lacul Săcălaia este cel mai adânc lac natural din Câmpia Transilvaniei – 12,7 m). Cu timpul, salinitatea apei a scăzut iar fundul nămolos a izolat masivul de sare, blocând dizolvarea acesteia în pânzele de apă freatice, respectiv de suprafaţă. Procesul a avut loc înaintea epocii glaciare, în perioada boreală şi sub-boreală.

 

Tipul de sol care formează dealurile (aluvial, nisipos) a favorizat scurgerea apei. Datorită lipsei apei, mai cu seamă pe pantele însorite a apărut vegetaţia xerofilă şi xerotermofilă. Intercalate între aceste extreme ecologice se găsesc zone în stadii gradual tranzitorii.



 

 

Prima ] Înapoi ]

Trimiteţi mesaje e-mail la webmaster@arpmnv6.ro cu întrebările sau comentariile pe care le aveţi de făcut referitor la site-ul web.
Copyright © 2004 Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca
Ultima modificare: iulie 23, 2010