|
|
|
|
Conştientizare populaţie
Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor sunt principalele documente legislative după care se ghidează procesul de gestionare al deşeurilor în România, inclusiv al deşeurilor menajere, până în anul 2010. La nivelul judeţului Cluj, în anul 2004, din totalul de 435947 mc deşeuri menajere colectate, ajung pe rampele de gunoi ale judeţului şi materiale reciclabile în procente mari: hârtie 14,17 %, sticlă 4,33 %, metale 3,04 %, plastic 7,92 %, materiale organice biodegradabile 48,20 %. În ultimii ani populaţia centrelor urbane ale judeţului a început să observe interesul manifestat şi investiţiile făcute de autorităţile administraţiilor publice şi operatorii de salubritate în iniţierea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor menajere în unele zone din oraşele clujene. Sistemul funcţionează deocamdată ca proiect pilot, dar colectarea selectivă trebuie să se extindă începând cu anul 2007 la nivel naţional. Experienţa UE arată că o colectare selectivă la sursă, adică de la nivel de gospodărie, ajută mai rapid la această extindere. Fiecare cetăţean trebuie să conştientizeze faptul că, dacă nu acţionează în direcţia colectării separate a unor deşeuri care se generează zilnic (ambalaje de hârtie şi carton, recipienţi de plastic, sticlă sau metal, deşeuri electrice şi chiar baterii) şi le aruncă amestecat în pubele sau în containerele de gunoi, acest lucru se va reflecta foarte curând nu doar în gradul de poluare ridicat, ci şi în preţul pe care trebuie să-l plătească pentru serviciul de salubritate. Inevitabil, în următoarea perioadă de timp aceste servicii se vor scumpi, cauzele principale fiind:
Populaţia, mare generatoare de deşeuri trebuie să ştie că, cu cât colectarea selectivă la sursă este mai bună, cu atât efortul de valorificare al lor – şi implicit costurile de operare – se reduc. În plus, după cum se ştie, serviciile de salubritate se plătesc la metru cub de deşeu colectat, iar, spre exemplu, 70 % din volumul total al deşeurilor menajere îl constituie PET-urile. O altă problemă generată de deşeurile menajere din România este conţinutul foarte mare de materiale biodegradabile. Odată ajunse pe rampa de gunoi acestea se descompun odată cu eliberarea unor substanţe, poluante atât pentru sol şi ape de suprafaţă, cât şi pentru atmosferă (emisiile de gaz metan care se formează conduc la accentuarea efectului de seră). Materialele biodegradabile pot fi reduse foarte uşor mai ales la nivelul gospodăriilor individuale (casele de locuit din zonele urbane, dar mai ales din cele rurale) unde pot fi valorificate ca şi compost, care este un material fertilizant pentru agricultură, foarte eficace şi mai ales natural. În încheiere, iată câteva din ţintele pe care România trebuie să le atingă în ceeea ce priveşte valorificarea şi reciclarea unor deşeuri: - până la sfârşitul anului 2008 trebuiesc reciclate 60 % din ambalajele de sticlă, 60 % din cele de hârtie şi carton, 50 % din metale, 22,5 % din plastic şi 15 % lemn (ceea ce înseamnă o foarte bună colectare selectivă pentru a putea obţine aceste procente de valorificare); - până în anul 2010 materialele biodegradabile din deşeuri trebuie reduse cu 25 %; - până în anul 2007 rata medie anuală de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice este de cel puţin 2 kg/locuitor.
Compartimentul Gestiunea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice Periculoase |
|
webmaster@arpmnv6.ro |
